Conceptul de „instruire asistată de calculator” a apărut prima dată în anii ’60. Principalul avantaj al acestui sistem îl reprezintă numărul mare de elevi care pot beneficia de el.
Metoda clasică de predare – prelegerea – este considerată de către specialiști în educație, susținători ai înnoirii, drept perimată și ineficientă. Criticii prelegerii încriminează, printre altele, postura pasivă a elevilor reduși la simplul statut de receptori, poziția dominantă a profesorului precum și incompatibilitățile între ritmul unic al predării și ritmurile individuale de procesare a informației.
Totuși, în prezent, majoritatea profesorilor aleg să adauge prelegerii și resurse vizuale, ca de exemplu prezentările în PowerPoint, minimizând astfel aceste neajunsuri.
Situația pandemică ce a caracterizat anul 2020 a condus la implementarea voit/mai puțin voit a sistemului de lucru pe calculator (sincron sau asincron). Pașii făcuți de la începutul bolii și până în prezent au fost anevoioși, dar necesari.
Fiecare comunitate școlară are specificul ei. Mediul și ereditatea elevilor sunt factori definitorii pentru parcursul educațional al fiecăruia. Toți au acces la educație, însă, pentru o comunitate cu resurse financiare reduse, a învăța devine o provocare.
Școala online presupune implicarea familiei, atât prin resurse proprii (resurse digitale: internet, dispozitive), cât și prin mijlocirea interacțiunii profesor-elev, mai ales în învățământul preșcolar și primar. Acest an calendaristic a venit ca o provocare pentru toți factorii implicați în educație ( elev-profesor-familie). Depășirea ei a solicitat eforturi serioase pe toate palierele, trecute mai mult sau mai puțin de fiecare.
Învăţământul modern se bazează pe învațarea pe calculator. Abilitățile copiilor de a utiliza mijloacele/resursele electronice ne obligă pe noi, cadrele didactice, să ne adaptăm permanent demersul educativ și să ne modernizăm strategiile de lucru. Numai că situatia pandemică actuală ne-a obligat sa trecem rapid la predarea indirectă prin utilizarea resurselor electronice. Totul ar fi frumos și interesant daca posibilitățile materiale i-ar ajuta pe elevi să apeleze la aceste mijloace și să poată continua procesul instructiv-educativ de acasă.
Majoritatea elevilor de vârstă preșcolară au acces limitat la tehnologie, acest lucru îngreunând comunicarea dintre educator, părinți și elevi. Unii dintre ei urmăresc lecțiile prin whatsapp, dar există părinți fără posibilități materiale, care nu au mijloace tehnologice prin care să urmărească sincron activitatea didactică.
Activitatea didactică în online la grădiniță se axează strict pe colaborarea părintelui care trebuie să preia materialul didactic și să-l prelucreze împreună cu copilul.
La învățămâmtul primar situația este mai grea, de aceea cadrele didactice au fost puse în situația de a căuta toate modalitățile de predare, adaptându-se situațiilor de la fiecare clasă. Se lucrează online, sincron și asincron, se trimit lecții pe messanger sau wathapp, se fac fișe pentru elevii care nu dispun de mijloacele de comunicare. Eforturile sunt mai mari, dar și dornta de a depăși toate aceste obstacole și de atinge scopurile demersului educative.
La activitățile din gimnaziu, elevii sunt mai receptivi la orele online, sunt mai deschiși către informație. Derularea proiectelor se continuă și în online. Elevii se adaptează ușor acestor schimbări, simțind mai multă libertate de opinie și de alegere. Elevii sunt mai greu greu de controlat în mediul online și este mai greu de menținut relația cu părinții. Elevii care întâmpină dificultăți de învățare se adaptează mai greu școlii online. Unii elevi își pot pierde ușor interesul pentru studiu invocând alte cauze precum lipsa conexiunii la internet. Se estompează empatia, latura afectivă, imaginea profesorului ,,model’’ formator de caractere.
Învățământul online nu este cheia învățării, mai ales pentru elevii din ciclul preșcolar și primar. Resursele financiare limitate pun în dificultate desfășurarea orelor în condiții bune. Dincolo de toate dificultățile întâmpinate, școala online nu este o opțiune, ci o provocare.
Se înceracă prin toate și cu toate resursele, de aceea au fost furnizate elevilor peste 120 de tablete cu conexiune proprie la internet, școala pune la dispoziția profesorilor care nu predau online de acasă laptopuri și conexiune la internet, profesorii sunt într- o continuă căutare de mijloace și metode active /eficiente de învățare, compartimentul informatic oferă susținere și asistență pentru orice solicitare de ordin tehnic. Important este ca toți factorii angrenați în acest proces să formeze un tot unitar și să colaboreze în găsirea celor mai bune soluții, care să vină în sprijinul învățării, în ajutorul elevului, primul beneficiar al sistemului educațional.
„Profesorul receptiv…stabileşte o relaţie şi rezonanţă, simţind nevoile, conflictele, speranţele şi temerile neexprimate. Respectând autonomia elevului, profesorul petrece mai mult timp ajutându-l să articuleze întrebările urgente decât cerându-i răspunsurile potrivite”. Peter Senge
Prof.Sandu Anișoara
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu