Era o zi frumoasă de primăvară! Eram în casă, izolat, deoarece există un virus periculos care ne putea omorî.
Mă plictiseam în carantină și nu știam ce să fac. De jocuri video eram sătul, la fel și de televizor, și nici de desenat nu aveam chef, de abia ce terminasem orele on-line. După câteva minute am decis să mă uit pe geam. Am văzut că afară, florile erau ofilite și nici măcar un singur om nu era afară, și de aceea eram trist, nimeni nu mai udase florile, dar în același timp eram și bucuros pentru că de pe 15 mai puteam sa ies afară.
Apoi am realizat ca lumea nu va mai fi niciodată la fel de atunci…
Matei Dan Laiu, clasa a IV-a
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu