„Paștele este cea mai veche si importantă sărbătoare a creștinătății și singura minune care se arată tuturor, credincioșilor, cât și necredincioșilor...”, spunea părintele Arsenie Boca.
Sărbătorit in familie, acesta este o tradiție nescrisă. Ne întâlnim cu cei dragi, mergem să luăm Lumina Sfântă și ne adunăm împreună in jurul mesei plină cu bucate. Așa a fost în fiecare an până acum, când am sărbătorit primul Paște în izolare, fără cei dragi. Totul din cauza situației,fără precedent, creată de pandemia de Coronavirus.
Am fost obligați sa rămânem în case, să privim străzile goale, să fim doar noi trei (eu, mama și tata).
Totuși, a fost o sărbătoare aparte... Am așteptat Lumina Sfântă adusă de slujitorii bisericii și am ascultat de la fereastră sunetul clopotele care au răzbit în miez de noapte. Din balcoane se auzea puternic cântecul Hristos a Învitat! M-au trecut atunci fiori puternici. La sfârșit am văzut cum oamenii, de la geamuri, au strigat spre vecinii lor Hristos a-nviat! - Adevarat a-nviat! după care s-a reașternut liniștea. Din fiecare colțișor de apartament se putea vedea pâlpâitul lumânărilor.
Am fost alături de cei dragi cu sufletul si ne-am rugat cu gândul pentru vremuri mai bune, încredere și convingerea că vom învinge numai împreună această stare de teamă, tulburare, neliniște.
Ioana Sorina Hânceanu, clasa a VIII-a A
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu